Despre Epivat, localitatea natală a Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi - PAROHIA VARESE

Du-te la conținut

Meniul principal :

Despre Epivat, localitatea natală a Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi

 


Despre Epivat, localitatea natală a Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi



După primul război mondial, creștinii greci din Epivata Traciei, s-au mutat în Halkidiki, nu departe de Tesalonic și au fondat localitatea de astăzi Nea-Epivata. În vechea așezare bizantină Epivata s-au mutat turcii din nordul Greciei și localitatea a primit numele Selimpașa. Din centrul cetății Constantinopol, sunt 60 de Kilometri, până pe malul Mării Marmara, unde s-a aflat sute de ani biserica Sfintei Parascheva construită pe locul casei părintești a sfintei (după mărturia grecilor), la numai 6 km distanță de Silivria, locul nașterii Sfântului Ierarah Nectarie Taumaturgul. Prin localitatea unde s-au găsit moaștele Sfintei Parascheva – Kalikrateia ( azi cartierul Buyukcekmece din Istanbul), prin Epivata și prin Silivria,  trecea  „Via Egnatia”, drumul vechi dintre Constantinopol și Roma.  Moaștele Sfintei Parascheva au fost ținute în Biserica Sfinții Apostoli, apoi în biserica construită pe locul casei părintești a Sfintei. Pe acest loc, situat în vechiul port, la 150-200 metri de mare, între anii 2001-2010, se afla un părculeț pentru copii. În lipsa creștinilor și bisericile  în decursul timpului au dispărut. Vechea biserică „Haghia Paraschevi” a fost distrusă treptat între 1924-1972. Pănă în anul 2010, în centrul vechi de la Selimpașa, tot aproape de mare a rezistat vitregiilor, biserica Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, care păstra în întregime zidurile laterale, fără acoperiș. O biserică veche din secolul al X lea, restaurată în secolele XVIII și XIX, cu dimensiunile de 22 m lungime, 7 m lățime și înălțimea zidurilor de 6 metri, în care se păstra câteva pasaje cu pictură în frescă  și porțiuni de mozaic bizantin în pardoseala din zona naosului.   În 2009, între cei 24000 de locuitori din Selimpașa, singurii creștini din localitate erau doi bătrâni greci cu numele turcizat și o româncă ortodoxă din județul Neamț, căsătorită, în familia unui turc localnic. Am fost deseori la Epivat- Selimpașa și împreună cu frații români care m-au însoțit, ne-am rugat între ruinele bisericilor găsite. Periodic ne-am oprit la primarul din Selimpașa din acea perioadă, încercând să arătăm interesul nostru românesc față de ruinele basilicilor creștine din satul natal al Sfintei Parascheva. Sanctitatea Sa, Bartholomeu I, Patriarhul Constantinopolului a făcut demersuri pentru a obține dreptul restaurării bisericii Sfântul Gheorghe, care după tradiție era biserica în care se rugase în copilărie și Sfânta Parascheva. Dar, astăzi și ultima biserică rămasă din vremea vechiului Epivat este geamie. După ce au reparat acoperișul vechii biserici, i-au ridicat un minaret lateral-față și de șapte ani, biserica din copilăria Sfintei Parascheva este locaș de cult musulman. Epivata Sfântei Parascheva nu poate fi uitată.  Este o localitate frumoasă, desfășurată pe tărmul Mării Marmara, așezare veche care poartă amintirea tracilor, a grecilor bizantini și a vlahilor care se găseau răspândiți prin așezările Traciei europene.    Sfânta Parascheva din Constantinopol este tot în Epivata, doar că astăzi, Epivata este orașul Iasi. Întotdeauna, Sfintei Parascheva i-a plăcut să fie între ortodocși și să fie de folos oamenilor credincioși.


Aceeași situație tristă o găsim și cu Biserica sinoadelor I și VII ecumenice, basilica Sfânta Sofia, „Aya Sofya Kilysesi” din vechea Nicee, astăzi Iznik, care acum cinci ani a fost restaurată și transformată în moskee.




Imagine preluată de pe internet- corespunde cu imaginile aflate în arhiva de la Selimpașa cu portul Seilmpașa – Vechiul Epivat. În plan îndepărtat, clădirea care se obsearvă este fosta biserică a Sfintei Parascheva.



Ruinele bisericii Sfintei Parascheva așa cum arătau pe la jumătatea secolului XX.






Preotul Silviu State – Varese, Italia

 
 
 
Cerca
Înapoi la cuprins | Înapoi la meniul principal